Toplita

Este situat în nordul Depresiunii Giurgeu (Gheorgheni) din Carpații Răsăriteni, pe cursul superior al râului Mureș, fiind încadrată de M-ții Călimani, M-ții Giurgeului și M-ții Gurghiului. La o altitudine de 650 m, în imediata apropiere a orașului este situat izvorul „Bradul”, cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului „Bradul”, cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec. Citește mai mult

Reghin

Municipiul se află la 46°46’33” latitudine nordică și 22°42’30” longitudine estică. Altitudinea la care este situat orașul este de 395m, punctul geografic cel mai de jos fiind râul Mureș – 350m iar cel mai înalt este Pădurea Rotundă – 455m. Ținutul etnografic din jurul Reghinului poartă denumirea de Reener Ländchen (Țărișoara Reghinului sau Micul Ținut al Reghinului).

Vechea denumire a Reghinului este aceea de „Reghinul Săsesc” (traducere românească a denumirii germane „Sächsisch Regen”, respectiv a celei ungurești, „Szaszregen”). Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menționată cu denumirea de „Regun”. Citește mai mult

Comuna Stanceni

Localitatea Stînceni este atestată documentar din anul 1848 în Dicţionarul localităţilor din Transilvania la pag.367, şi în harta de campanie a Revoluţiei din Transilvania de la anul 1848. Şcoala din Stînceni este amintită din anul 1880 ca fiind primul local de şcoală de pe Valea Mureşului care a acordat diplome de absolvire. Citește mai mult

Comuna Breaza

Localitatea Breaza este atestată documentar din anul 1319 la 14 decembrie sub numele de Poss. BERISTELUKE, BREŢCU. Alte denumiri ale localităţii: 1334 villa Briccii, Berech; 1436 poss. Berekthe; 1458 Berecztelky; 1580 Beresztelke; 1800 Bretzdolf, Bretzku; 1857 Ungerdolf Breţcu; 1921 Breaza, Berestelke. Citește mai mult

Comuna Rastolita

Localitatea Răstolița, situată la poalele munților Călimani și Ghiurghiului la o altitudine de 530 m, se află la mijloc de drum între orașele Târgu Mureș și Gheorgheni. Pe malul drept al râului Mureș trece drumul național DN15, iar pe malul stâng șerpuiește linia ferată Târgu Mureș – Brașov oferind o stație CFR locuitorilor așezării. Citește mai mult

Comuna Lunca Bradului

Localitatea Lunca Bradului este situată pe râul Mureș în defileul Deda – Toplița, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș – Reghin – Piatra Neamț, în partea vestică a Carpaților Orientali în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu străbătută de valea zgomotoasă a Mureșului, care formează la poalele munților un pitoresc defileu. Citește mai mult

Comuna Deda

Aşezarea geografică Din punct de vedere geografic, comuna Deda este situată în nord-estul judeţului Mureş la poalele Carpaţilor Orientali, Districtul Călimani-Mureş în bazinul hidrografic al Mureşului superior. Relieful Altitudinal teritoriul aparţinând comunei Deda se situează într 500m şi 2000m, păşunea Răchitiş (1300m – vezi Scaunul Domnului) Cadrul natural este reprezentat de dealurile subcarpatice cu diverse înclinări şi expoziţii, pe suprafeţe restrânse întâlnindu-se şi alte forme de relief cum sunt lunca, depresiunea, platoul şi culmea. Expoziţiile dominante ale versanţilor sunt cele parţial însorite. Unitatea geomorfologică dominantă este versantul, iar configuraţia terenului este în general ondulată, mai rar plană sau frământată. Versanţii au pante între 16-30 grade în zona acoperită cu vegetaţie forestieră şi pante mai mari de 15 grade în zona urbană. Citește mai mult

Comuna Rusii Munti

Comuna Ruşii-Munţi, judetul Mureş, este aşezată în una din cele mai frumoase zone ale Transilvaniei, pe şoseaua DN 15, la ieşirea din defileul Deda-Topliţa, la confluenţa munţilor Gurghiului cu Călimani.

Teritoriul comunei cuprinde sate aşezate pe malul drept şi stâng al Mureşului, respectiv satele Morăreni, Maioreşti, pe malul drept, iar satele Rusii-Munti si Sebes fiind asezat pe stânga Mureşului. Citește mai mult

Comuna Vatava

Comuna Vătava este aşezată la extremitatea nord – vestică a judeţului Mureş, învecinându – se la vest cu satul Gledin, comuna Monor şi satul Sebiş din comuna Şieuţ, ambele din judeţul Bistriţa Năsăud; la nord se învecinează cu judeţul Suceava; la est, vecine sunt satele Deda Bistra şi Pietriş, din comuna Deda, iar la sud satele Morăreni şi Maioreşti, din comuna Ruşii Munţi şi satele Vălenii de Mureş şi Săcal, aparţinătoare comunei Brâncoveneşti. Citește mai mult

Comuna Alunis

Comuna Aluniş, pitoresc cadru natural al spaţiului carpato-danubian, este situat în partea central-nordică a României, în Podişul Transilvaniei, fiind situat pe meridianul 46º53’33” longitudine estică şi paralela 24º49’20” latitudine nordică.

Dispunând de condiţii naturale deosebit de variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice comuna Aluniş este favorizată de un relief armonios. Satul Aluniş este unul dintre cele mai vechi aşezări rurale de pe cursul superior al Mureşului, prima atestare documentară a localităţii datând din anul 1228. Aşezarea comunei este deosebit de pitorească. La hotarele estice ale comunei se ridică Vârful Zăspadului (1241 m) unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Munţilor Ghurghiului. Către N-E se văd culmile Munţilor Călimani, cel mai apropiat punct de importanţă fiind Vârful Scaunul Domnului având înălţimea de 1381 m. Citește mai mult

Comuna Brancovenesti

Limitele cele mai îndepărtate în timp ale aşezărilor omeneşti din aria geografică în care este situat satul Brîncoveneşti, sunt marcate până în prezent de descoperirile arheologice care aparţin epocii neolitice, deci perioadei între 5500-2500 î.e.n.
Epoca fierului este perioada din care ne-au rămas primele urme arheologice care dovedesc în mod sigur că locul unde se află astăzi satul Brîncoveneşti a fost o vatră importantă de aşezare şi activitate umană.
Una din primele măsuri pe care o iau romanii după venirea lor aici, a fost aceea de a-şi asigura apărarea teritoriilor cucerite. În acest sens sunt aduse în zona noastră unităţi militare formate din trupe auxiliare şi se construiesc castre.
Datorită aşezării sale geografice, care permitea supravegherea căii de acces dinspre Munţii Călimani spre Valea Mureşului, Brîncoveneşti este ales de romani loc unde să construiască un castru pentru închiderea acestui acces. Citește mai mult

Comuna Suseni

Satul Suseni este atestat documentar în anul 1319. Până în secolul al XVI-lea populatia majoritară o constituiau sașii, ulterior românii și maghiarii (mulți din ei la origine secui din zona Aita Mare), devenind populatia dominantă. Pentru un timp a existat și o colonie de armeni sosiți în secolul al XVII-lea din Moldova, care mai târziu s-au contopit cu populația locală. Ocupatia principală a locuitorilor a constituit-o tradițional agricultura, in special cultura cepei care dă recolte substanțiale pe parcelele cu sol roditor din lunca râului Mureș, numit local si „berc”. În Suseni exista până nu demult și o fabrică de cărămidă. Citește mai mult

Comuna Petelea

Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe teritoriul localitații au fost scoase la suprafață vestigii arheologice, monede și tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit întâmplător în 1869, într-un ogor, de către un țăran, un tezaur format din 200 piese, din care 198 monede dacice schyphate, încadrate de arheologi în grupa III-a monedelor dacice „tip Petelea”, precum și două tetradrahme ale Macedoniei Prima. Monedele din tezaur, emise în jurul sec. I. î. Cr. se păstrează la diferite muzee: Brukenthal din Sibiu, Budapesta, Viena. În 1939 s-a descoperit o monedă romană de argint din vremea împăratului Comodus. Toate acestea constituie o mărturie asupra arestării vechimii și continuității vieții omului pe teritoriul localitații. Citește mai mult

Top